"A creative man is motivated by the desire to achieve, not by the desire to beat others."

Norii gri se adunau de ceva vreme pe cerul ce era cândva albastru, toată seninătatea lui dispărând într-o clipă. Chipurile câtorva persoane nu mai erau atât de pline de viață, ci posomorâți, gânditori.. Dar... linişte ca şi cum totul îngheţase. Sub sunetele a unor paşi grăbiţi, călcând pe un covor mic de frunze moarte, ochii neobişnuiţi de albaştri cercetau de jur-împrejur ca şi când ar fi căutat ceva. Ceva ce probabil nu exista. Se opri, trăgând aer adânc în piept, iar atunci îşi lăsă mâinile pe lângă trupul micuţ şi firav, ca şi când ar fi fost dezamăgită. Nu se încrunta, nu se strâmba, nimic din toate acestea nu le executa, i se păreau gesturi urâte şi fără noimă.
Încet, chipul se îndreptă uşor în stânga apoi în dreapta sa, expirând şi inspirând aerul rece-cald. Era singură. Îşi apucă delicat cu vârfurile degetelor subţiri de pianist, materialul roşu-sângeriu al rochiei ce cădea în valuri, constrastând cu pielea sa albă ca de mort şi părul negru precum abanosul. Părea mai mult o fantasmă decât un simplu om, un simplu muritor. Timidă totuşi, îşi îndreptă paşii către trandafirii de un roşu intens ce o fascinase încă de când ajunsese în acest loc. Se lăsă uşor în jos, pe vine, atingând cu vârful degetului arătător petalele fine ale unui singur trandafir din acel minunat "buchet". Deşi liniştea se aşternu în doar câteva secunde, Alice în schimb inspiră adânc, lăsă câteva note să iasă printre buzele roşiatice, armonizând totul în doar câteva clipe.
- Don't cry to me
If you loved me
You would be here with me
You want me, come find me
Make up your mind , începu să cânte "Call me when you are sober", vocea răsunând în fiecare colţişor, lăsându-se atunci uşor purtată de val fără să mai remarce ceea ce se petrece în jurul ei.